David, prime\te ]n secret mandatul divin de a fi rege ]n Israel. Roboam refuz[ s[ u\ureze de pe umerii poporului poverile impuse de tat[l s[u; dimpotriv[, le m[re\te, ceea ce atrage nemul@umirea mul@imilor. Ieroboam exploateaz[ situa@ia, iese din umbr[ \i atrage de partea lui zece semin@ii din nordul regatului, care-l proclam[ regele lor, ]n timp ce Roboam r[m_ne cu cele dou[ din sud. Regatul se ]mparte astfel ]n dou[: cel din sud se va numi Iuda, cu capitala la Ierusalim, iar cel din nord se va numi Israel, cu capitala mai ]nt_i la Tir@a \i apoi la Samaria. A\a vor r[m_ne p_n[ la desfiin@area lor de c[tre imperiul babilonian.
De aici ]nainte, autorul acestor dou[ c[r@i se str[duie\te s[-i prezinte, concomitent pe c_t e posibil, pe cei nou[sprezece regi ai lui Israel \i pe cei dou[zeci ai lui Iuda, dup[ o metod[ care, cu excep@iile de rigoare, poate fi rezumat[ ]n urm[toarea schem[: Pentru regii lui Iuda: data urc[rii pe tron, cu reper ]n anul de domnie al celui din Israel; v_rsta la vremea c_nd devine rege, precum \i numele mamei; durata domniei ΓÇ₧]n IerusalimΓÇ¥ (ca f[c_nd parte din dinastia davidic[); o scurt[ caracterizare a pozi@iei lui fa@[ de legea lui Dumnezeu (dac[ a f[cut ΓÇ₧ceea ce e dreptΓÇ¥ sau ΓÇ₧ceea ce e r[uΓÇ¥ ]n ochii Domnului), ]n compara@ie cu ΓÇ₧David, p[rintele s[uΓÇ¥ (care r[m_ne, ]n mod constant, regele-etalon), moartea \i locul ]nmorm_nt[rii. Pentru regii lui Israel: data urc[rii pe tron, cu reper ]n anul de domnie al celui din Iuda; durata domniei \i numele capitalei; un fel de verdict asupra pozi@iei fa@[ de legea Domnului.
Istoria celor dou[ regate nu e altceva dec_t cascada decaden@ei religioase \i morale a fiilor lui Israel: regi corup@i \i afemeia@i, invazia idolatriei ]n toate structurile societ[@ii, debusolarea politic[, declinul economic \i spectrul dezastrului final. Autorul nu se
